Nou-născuții care arată gălbui sau icter indică de obicei că corpurile lor minuscule nu au reușit să excrete bilirubina în exces prin urină. O afecțiune mai gravă și mai rară este atrezia biliară, atunci când un copil are un blocaj în căile biliare care blochează fluxul bilei de la ficat la vezică. Atrezia biliară este o boală care este de obicei detectată când copilul are 2 săptămâni. La început, pielea lui pare gălbuie. La bebelușii care au icter, plaja sau care urmează un tratament de fototerapie pot ajuta la scăderea nivelului bilirubinei. Cu toate acestea, în atrezia biliară, simptomele pot fi mult mai complexe și nu pot fi doar uscate la soare. [[Articol similar]]
Simptome de atrezie biliară
Pe lângă pielea și ochii gălbui, există mai multe simptome de atrezie biliară la sugari. Dacă este detectat unul dintre aceste simptome, nu-l subestimați și consultați imediat un medic. Unele dintre simptomele atreziei biliare sunt:
- Urina de culoare mai inchisa
- Scaune palide ca chitul
- Miroase scaune foarte mirositoare
- Splina mărită
- Creștere lentă
- Eșecul de a lua în greutate sau chiar de a pierde în greutate
Bilele funcționează pentru digestie și transportă deșeuri. Cu toate acestea, la sugarii cu atrezie biliară, căile biliare din ficat sunt blocate. Ca urmare, va exista o acumulare de substanțe reziduale în ficat care pot provoca leziuni hepatice. Pentru a o trata, medicul va recomanda o intervenție chirurgicală. Rata de succes a operației va fi mai mare dacă se face înainte ca bebelușul să împlinească 2 luni. Dacă ficatul a fost afectat, va avea nevoie de un transplant de ficat.
Cauzele atreziei biliare
Atrezia biliară nu este o boală genetică sau se transmite de la părinți la copiii lor. Unele dintre cauzele atreziei biliare sunt:
- Infecție bacteriană sau virală
- Probleme cu sistemul imunitar
- Mutație genetică permanentă
- Expunerea la substanțe toxice
- Tulburări ale formării căilor biliare în uter
Pe lângă unii dintre factorii declanșatori ai atreziei biliare de mai sus, bebelușii născuți prematur au și un risc mai mare de a se confrunta cu aceasta.
Cum se diagnostichează atrezia biliară
Simptomele atreziei biliare la prima vedere seamănă cu alte probleme de sănătate la sugari, cum ar fi hepatita și colestaza. Prin urmare, bebelușii care prezintă simptome de atrezie biliară ar trebui să fie examinați imediat de un medic pediatru pentru o examinare suplimentară. Pentru a confirma diagnosticul de atrezie biliară la sugari, medicul va efectua mai multe examinări fizice și examinări de sprijin, cum ar fi:
- Fotografie Raze X și ecografie pe stomacul bebelușului care este utilă pentru monitorizarea stării ficatului și a bilei
- Examinare cu raze X folosind un agent de contrast în căile biliare (colangiografie)
- Test de sânge pentru a verifica nivelul bilirubinei din corpul bebelușului
- Biopsie hepatică pentru a verifica starea ficatului din probe de țesut
- ERCP (colangiopancreatografia retrogradă endoscopică) pentru a evalua starea bilei, pancreasului și ficatului la sugari.
În plus, medicul va efectua de obicei teste
acid iminodiacetic hepatobiliar (HIDA) sau
colescintigrafie pentru a verifica funcția canalelor și a vezicii biliare ale bebelușului dumneavoastră.
Cum să tratați atrezia biliară
Atrezia biliară este o boală care trebuie tratată prin proceduri chirurgicale. După o examinare suplimentară și detaliată, medicul va discuta ce opțiuni chirurgicale ar trebui efectuate. Câteva modalități de a trata atrezia biliară sunt:
Aceasta este o procedură chirurgicală care conectează o parte a intestinelor de ficat. Scopul este ca bila să poată curge direct între cele două organe. Operația Kasai trebuie făcută cât mai curând posibil după ce copilul este diagnosticat cu atrezie biliară. Cu toate acestea, există posibilitatea ca ductul biliar să fie din nou perturbat. Pe termen lung, adesea persoanele cu atrezie biliară trebuie să facă un transplant de ficat.
Un transplant de ficat este o procedură de înlocuire a unui ficat care a fost afectat cu un ficat de la un donator. Partea transplantată poate fi totală sau parțială din ea. Transplanturile hepatice pot fi obținute de la donatori sau rude cu țesuturi potrivite cu pacientul. După ce au primit un transplant de ficat, pacienții trebuie să ia anumite medicamente pentru ca sistemul lor imunitar să nu respingă sau să atace ficatul donatorului. După transplant, starea bebelușului trebuie să fie monitorizată în continuare de echipa medicală.
Lupta lui Annistyn cu atrezia biliară
Una dintre poveștile luptei cu atrezia biliară vine de la Annistyn Kate, o fiică care s-a născut pe 1 octombrie 2012 și a fost diagnosticată cu o boală rară de atrezie biliară. La vârsta de 2 luni, Annistyn a fost sfătuită să fie supusă unei intervenții chirurgicale Kasai. Procedura Kasai durează aproximativ 9 ore și poate dura o săptămână pentru a se recupera. După două zile în care a fost adusă acasă, Annistyn a fost nevoită să se întoarcă la spital pentru că a fost diagnosticată cu o infecție hepatică. De atunci, Annistyn a trebuit să ia antibiotice pentru a o trata. În Ajunul Crăciunului, Annistyn a trebuit să fie din nou în spital până 5 zile mai târziu. De parcă asta nu ar fi fost suficient, echipa medicală a diagnosticat-o pe Annistyn ca având nevoie de un transplant de ficat, deoarece procedura Kasai nu a fost suficientă pentru a-i trata atrezia biliară. Procedura Kasai a fost doar o măsură temporară și s-a declarat că Annistyn avea nevoie de un transplant de ficat. Din povestea publicată pe site-ul Fundației Americane pentru Ficat, Annistyn a crescut sănătos și chiar a devenit o fată micuță care era independentă și își putea lua singur medicamentele. Un exemplu de poveste de la Annistyn Kate și alți bolnavi de boala rară a atreziei biliare speră că într-o zi va exista o nouă descoperire medicală care poate crește speranța de vindecare pentru persoanele cu atrezie biliară.
