Altruismul înseamnă a-i pune pe alții înaintea ta, spre bine sau rău?

Este adevărat că orice exces nu este bine, inclusiv atunci când te gândești la alți oameni. Altruismul este trăsătura de a fi grijuliu cu ceilalți, dar uneori de a neglija propria sănătate și nevoi. Evident, oamenii care sunt altruiști fac tot felul de bine fără să aștepte nimic în schimb. Când oamenii altruişti îi ajută pe alţii, toţi sunt cu adevărat mişcaţi din inimă. Deci, nu există nicio constrângere, loialitate sau momeală ca recompensă care să-i umbrească comportamentul. Dar, pe de altă parte, oamenii cu altruism pot lua decizii riscante fără să le ia în considerare cu atenție. Până la punctul de a-și amenința propria siguranță. [[Articol similar]]

De ce a apărut altruismul?

Există un motiv pentru care o persoană are o natură altruistă. Câteva lucruri care pot sta la baza altruismului sunt:

1. Factori biologici

Există o teorie evolutivă conform căreia o persoană are tendința de a-și ajuta propriul frate din cauza unei baze genetice. Potrivit acestei teorii, altruismul față de rudele apropiate apare pentru a asigura continuitatea factorilor genetici.

2. Răspunsul creierului

La fel ca ajută pe alții fă-te fericit, altruismul este un comportament activator centru de recompense în creier. Potrivit cercetărilor, partea a creierului care creează un sentiment de fericire devine activă atunci când face ceva care este altruist. Într-un studiu din 2014, implicarea în acte de altruism a creat zone de dopaminergic tegmental ventral și striatul ventral fii activ. Aceste sentimente pozitive și plăcute provin din acea parte a creierului.

3. Factori de mediu

Marea influență a cuiva care face acte de altruism este interacțiunea și relațiile cu alți oameni. Potrivit cercetărilor, socializarea chiar și între doi copii de 1-2 ani poate provoca acte de altruism deoarece între ei există o relație reciprocă.

4. Norme sociale

Normele sociale precum „trebuie” să răsplătească bunătatea celorlalți în același mod, aparent, pot declanșa și acte de altruism. Nu numai normele sociale, ci și așteptările societății au un efect asupra acestui lucru.

5. Factori cognitivi

Deși oamenii cu altruism nu se așteaptă la recompense sau recompense, din punct de vedere cognitiv există așteptări implicate. De exemplu, atunci când cineva se angajează în altruism pentru a elimina sentimentele negative sau pentru a simți empatie pentru o anumită persoană. Filosofii și psihologii au dezbătut mult timp dacă există o natură cu adevărat autentică a altruismului. Aparent, în spatele altruismului există încă un „interes” care încurajează pe cineva să facă bine celorlalți. De exemplu, când cineva se simte rău, se va uita afară și îi va ajuta pe alții. Concentrându-se pe nevoile celorlalți, sentimentele de anxietate sau disconfort nu pot dispărea încet. În plus, actele de altruism sunt uneori efectuate și pentru a crea un sentiment de mândrie, satisfacție sau valoare. Adică, există încă un interes subiacent în ceea ce privește motivul pentru care cineva comite un act de altruism. Doar că, calea este contrară egoismului. [[Articol similar]]

Altruismul este un lucru bun sau un lucru rău?

Pe lângă dezbaterea despre altruismul autentic sau bazat pe interese, următoarea întrebare este dacă altruismul este un lucru bun sau un lucru rău? Dacă altruismul este făcut corect, este un lucru bun. Nu e nimic rău în a te simți fericit după un act de altruism. Nu este nimic rău să te simți mândru de tine când îi ajuți pe alții. Dar când altruismul devine excesiv, poate deveni altruism patologic. Acest lucru se întâmplă atunci când o persoană duce un act de altruism până la o astfel de extremă încât ceea ce face este riscant, nu bine. Așadar, atunci când există un apel la altruism, ascultă-te: se face acest lucru în interes propriu, beneficiu colectiv sau din empatie? Doar tu stii raspunsul. Un lucru este sigur, altruismul excesiv până la punctul de a te pune în pericol nu este un lucru bun.

$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found